Ziarul Financiar a publicat recent o analiză care pune degetul pe rană în privința aerului aproape irespirabil din zona localității Popești Leordeni. Sub titlul: Cum a ajuns Popeşti-Leordeni să se „sufoce“ în poluare?, se încearcă identificarea unor răspunsuri care și nouă, celor ce trăim în Popești, ne strică somnul în fiecare noapte.
Jurnaliștii citează cea mai recentă cercetare făcută de Ecopolis pe Bucureşti şi Ilfov, care a arătat că Popeşti-Leordeni este una dintre cele mai poluate localităţi de lângă Capitală, dacă nu chiar cea mai poluată. Anul trecut, Ecopolis a montat primii senzori în Popeşti-Leordeni, având în prezent patru astfel de dispozitive ale căror date înregistrate pot fi vizualizate oricând online.
CITEȘTE ȘI: Agenția de Integritate: viceprimarul din Popești-Leordeni a votat un PUZ pentru propria firmă
„În 2022 am lucrat cu un grup de cetăţeni din Popeşti-Leordeni pentru monitorizarea calităţii aerului, identificarea surselor, soluţii posibile şi am propus chiar împreună o politică publică locală. Din discuţiile avute la vremea respectivă, dezvoltarea imobiliară intensivă este principalul factor care influenţează calitatea vieţii şi calitatea aerului acolo. Aceasta, pe lângă sursele ´tradiţionaleª, şi anume traficul din ce în ce mai intens şi proximitatea gropii de gunoi Glina, plus arderile ilegale de deşeuri din Glina. Sunt câmpuri întregi pe care se pot vedea de sus vetre de materiale arse, în principal provenite din dezmembrări auto“, spune Oana Neneciu, director executiv la Ecopolis, pentru Ziarul Financiar.
O mare problemă, lipsa spațiilor comune
Pentru că dezvoltările imobiliare sunt cel mai aproape de locuitorii din zonă, care resimt cel mai acut lipsa spaţiilor comune, a spaţiilor verzi şi efectul betonării excesive, ei au optat pentru o propunere de hotărâre de consiliu local pentru reglementarea plantărilor în compensare. Astfel, gazonul şi ghivecele nu ar trebui să fie singurele zone verzi ale localităţii, ci ar fi nevoie să fie amenajate şi spaţii verzi mai ample, care aduc beneficii cetăţenilor şi curăţă aerul.
„În Popeşti-Leordeni, începând din luna octombrie, remarcăm niveluri foarte mari de poluare, cu episoade intensive, pe care le punem pe seama arderilor de deşeuri şi a încălzirii individuale a locuinţelor, în special cu combustibili solizi. Ştim că acolo şi traficul este din ce în ce mai aglomerat, din cauza migrării populaţiei spre zona respectivă, migrare cauzată de dezvoltările imobiliare masive“, mai spune Oana Neneciu.
Ironic este că mulţi dintre cei care şi-au cumpărat locuinţe în Popeşti-Leordeni au căutat tocmai să fugă de poluarea, gălăgia şi haosul din Bucureşti. Traficul greu din localitate, salubritatea precară, lipsa stringentă a spaţiilor verzi, şantierele în care nu se respectă disciplina în construcţii, traficul cauzat de fluxul mare de populaţie în oraş – sunt doar câţiva dintre factorii care se fac vinovaţi de poluarea acută.
Nevralgie acută: insuficiența spațiilor verzi
„În urma discuţiilor purtate, s-a decis că lipsa spaţiilor verzi reprezintă însă problema cea mai dureroasă pentru comunitate. Suprafaţa verde a oraşului Popeşti-Leordeni rezultă la o medie de 1,34 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, raportând suprafaţa verde totală de 29.418 metri pătraţi la numărul de locuitori, de 21.895, de la recensământul din 2011“, spune Oana Neneciu.
Doar că numărul de locuitori înaintat de recensământul care tocmai s-a încheiat este aproape dublu, astfel că a calcula media de spaţiu verde pe cap de locuitor în aceste condiţii devine aproape ridicol. Practic, oraşul este compus doar din betoane.
Ca un exemplu, indicele de calitate a aerului (ICA) măsurat de unul dintre senzorii din Popeşti-Leordeni a indicat, în prima lună din 2023, chiar şi valori de 99, adică aproape de maximul de poluare posibil. Până la 50, nivelul de poluare este considerat scăzut şi foarte scăzut, însă de la 50 în sus apar problemele pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii.
